Sibiu, cunoscut și sub denumirea germană Hermannstadt, a fost și este unul dintre cele mai reprezentative orașe din România, atât din punct de vedere turistic, cultural dar și economic. Descoperă Sibiu pe motocicletă!

Ce să vezi?

Podul Minciunilor

Este unul dintre cele mai frumoase și interesante poduri din România, fiind ți cel mai vechi pod din fontă din țara noastră și a fost construit în anul 1859. În prezent, leagă Piața Mică de Piața Huet din Sibiu.

Pentru că a fost şi primul care nu a fost construit pe piloni, i s-a spus „podul culcat”. În limba germană cuvântul „culcat” (lugenmarchen) era omonimul cuvântului „minciună” şi a început să fie numit de către localnici „Podul Minciunilor”, de unde au apărut legendele care-i justifică denumirea.

Dintre numeroasele legende legate de acest pod, cea mai populară rămâne legenda potrivit căreia dacă cineva spune o minciună cât timp se află pe pod, acesta se va prăbuşi.

Piața Mare

Piața Mare este cea mai mare dintre piețele Sibiului, deschizând o perspectivă largă, tipică Renașterii și epocii următoare.

Aici avem centrul istoric al Sibiului, menționat pentru prima dată în 1411 ca piață de cereale. Începând cu secolul al XVI-lea, Piața Mare devine centrul cetății. De-a lungul sutelor de ani a fost numită Der Grosse Ring sau Grosser Platz, între războaie a fost numită Piața Regelui Ferdinand, comuniștii au numit-o Piața Republicii și din 1990 a revenit la numele inițial.

Pe partea de vest, pe zona corespunzătoare a douaă case, a fost construit palatul Brukenthal – o marcă înregistrată a orașului. „Ochii orașului” merită menționați – așa cum sunt mai bine cunoscute ferestrele de pe acoperiș care pot fi observate cel mai bine din acest loc.

Palatul Brukenthal

Palatul Brukenthal din Piaţa Mare este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului. Pentru construcţia palatului a fost adoptat un plan închis cu o curte interioară, organizarea spaţiilor realizându-se prin sublinierea primului etaj, unde se află amplasate, la faţadă, cele mai importante cinci încăperi (salonul, camerele de vizită, cabinetele) decorate cu tapet, elemente de tâmplărie artistică şi mobilate cu sobe de faianţă. Încăperile din flancuri sunt decorate cu elemente de inspiraţie orientală.

Între 1786 şi 1788 se definitivează şi curtea a doua, rezervată unor spaţii gospodăreşti şi grajdului (supraetajat şi transformat în bibliotecă).

Canaturile porţii, executate din lemn de stejar, sunt decorate în relief cu emblemele artelor, picturii şi muzicii (bufniţa, scutul Minervei cu chipul Meduzei Gorgona, paleta de pictor) şi al abundenţei (cornul cu fructe şi alte produse agricole). Portalul principal asigură accesul spre interiorul palatului, apoi spre curte. Aici se află un al doilea portal care respectă organizarea portalului principal.

Daca vrei să îl vizitezi, va trebui să îi acorzi câteva ore pentru a admira exponatele, însă va merita fiecare secundă.

Casa Albastră

Flancând Palatul Brukenthal în partea dreaptă, Casa Albastră a fost transformată de baronul Lambert von Morringer într-o clădire aparţinând Barocului. Între 1858-1862 a fost sediul Societăţii de Ştiinţe Naturale, iar la mijlocul sec. XIX aici au funcționat magazinul de confecții ‘La ducele de Reichstadt’ și Academia de Drept (între 1858-1862). Vechea stemă a Sibiului este pictată pe faţadă.

În Casa Albastră se află Galeria de Artă Românească (intrarea la etajul al II-lea al Palatului Brukenthal), o modernă sală multimedia pentru conferinţe şi expoziţii şi laboratoarele de restaurare.