Castelul Peleș

Unul dintre cele mai frumoase castele din România, are o istorie ce merită descoperită. Castelul Peleș, perla turismului românesc, este obiectivul turistic care onorează țara noastră de un secol și jumătate.

Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I pentru a-i servi drept reşedinţă de vară, investită cu funcţii politice, culturale şi simbolice, în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localităţii sunt construite primele case boiereşti, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploieşti – Predeal, care străbate şi Sinaia.

Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundaţia castelului Peleş. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.

Regele Carol I era cunoscut drept un bărbat foarte ambițios și, mai presus de orice, foarte mândru de descendența sa din Casa de Hohenzollern. Faptul că nu avea o reședință demnă de statutul său l-a determinat să ia o decizie radicală. Împreună cu soția sa, Regina Elisabeta, a decis să construiască cel mai frumos palat din România, dar cu care să se poată mândri în întreaga Europă!

Întâi, a trebuit să aleagă un loc potrivit pentru un astfel de castel impunător. Se spune că circula cu trăsura regală în zonă și, brusc, una dintre roți s-a rupt. Tot alaiul a fost nevoit să facă o pauză pentru reparație, așa că Regele a avut răgazul necesar să observe locul și peisajul. Lângă Mânăstirea Sinaia, de-a lungul râului Peleș, la poalele Munților Bucegi – locul acesta i-a furat definitiv inima lui Carol I, făcându-l să se îndrăgostească de peisajul montan și aerul curat. Acesta a părut a fi locul perfect și astfel au fost demarate lucrările de proiectare.

Arhitectul austriac Wilhelm Doderer a fost inițial învestit cu onoarea conceperii planurilor noului palat și cu conducerea lucrărilor. El însă i-a prezentat Regelui Carol I planuri ce semănau leit cu alte castele din Europa, iar Regele le-a refuzat pe toate. El dorea ceva unic.

Într-un final, arhitectul a fost înlocuit cu germanul Johannes Schultz, al cărui proiect prezentat a fost unic și pe baza lui a fost construit Castelul Peleș așa cum îl știm astăzi. Lucrările au fost conduse de Karel Liman. Piatra de temelie a fost pusă în 1875, iar construcția a durat până în 1914.

Castelul Pelișor

Pelișor este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleș într-o perioadă ce se suprapune practic întregii sale vieți trăită în România și este un dar oferit de regele Carol I principilor moștenitori.

Deși plastica fațadelor castelului Pelișor este exprimată în directă legătură cu cea a castelului Peleș, adoptând vădit elemente de arhitectură germană și tema turnului, interioarele castelului Pelișor reprezintă manifestarea noului stil, de la decorații parietale și obiecte de artă la obiecte de uz curent.

Holul de onoare, dormitoarele principesei, atelierul de pictură sau camera Marii Ducese Victoria Melita sunt doar câteva din spațiile interioare reprezentative pentru stilul Art Nouveau.

Spațiul preferat al principesei Maria din castelul Pelișor era camera de aur, flancată la exterior de o terasă, aflate în turnul mare la etajul al II-lea. Aceasta se distinge ca ansamblu decorativ, fiind considerată unul dintre „capriciile” principesei. Camera de aur a reprezentat spațiul de reverie, dar și de reprezentare, unde regina își petrecea timpul citind sau primind vizitele celor apropiați.

Elementele parietale, bolta și șemineul au fost îmbrăcate în decorații din gips, cu motivul frunzei de ciulin – simbolul scoțian și celtic al regenerării și vieții veșnice. Bolta se încheie într-o compoziție ce evocă lumina perpetuă – o casetă pătrată din sticlă pâte-de-verre, în care se află crucea celtică aurită. Ferestrele filtrează cromatic lumina prin vitralii Tiffany și decorația ușilor evocă floarea regală sculptată în fildeș.

Camera găzduiește cele mai importante piese de mobilier Art Nouveau cu entrelac, care nu sunt reprezentative pentru stilul inițial al castelului Pelișor de la 1903, ci pentru stilul dezvoltat între 1905-1910. Garnitura formată din fotolii, masa de cafea, jilțuri, comode și vitrină preiau motive din decorul neo-bizantin, celtic și din bestiarul sculpturii vechi norvegiene. Mobilierul este realizat după schițele reginei Maria, de către arhitectul Karel Liman și executat la Viena de firma Bernhard Ludwig.

În memoriile sale din 1930, regina descria reședințele sale : „Au fost căminele de căpetenie, le-am iubit și am cioplit la ele an de an, cât am putut, potrivindu-le gustului meu”.